Independența era absolut necesară pentru statul român în contextul în care România era un stat destul de mic având alte 5 milioane de romani aflandu-se in provinciile romanesti aflate sub stapaniri straine și avea nevoie de putere de afirmare pentru realizarea pașilor următori spre dezvoltare. Lipsa independentei reale a statului roman reprezenta o piedica serioasa in dezvoltarea lui. Cucerirea independenței față de Imperiul Otoman se impunea ca o necesitate vitala a mersului inainte a societatii românești și a realizarii întregirii depline a statului român.
