E seară. După o zi lungă și extenuantă, m-am pus în sfârșit
și eu să dorm.
În
timp ce mă scufundam în somnul meu adânc și dulce, dintr-o dată, o pală de
vânt rece
deschise pe neaşteptate geamul ferestrei făcând un zgomot atât de tare de
parcă s-a prăbușit ceva pe podea. Buimac
și speriat în același timp, am sărit repede să-nchid fereastra.
În acel moment, din cer răsună un zgomot scurt
și puternic însoțită de o lumină vie care parcă
crăpa cerul în mii de bucăți. Picături mari și reci alunecau
pe lângă ferestra mea cu o viteză neobișnuită. Sunt speriat și nu îndrăznesc să
fac un pas.
