La bunici
In lumina vie a diminetii o privesc pe bunica in gradina si-mi dau seama cum la atingerea ei , legumele prind viata. Nu exista un loc mai plin de dragoste decat la bunica.
Imi place ca de fiecare data cand merg la bunica sa ma asez pe iarba moale,plina de roua diminetii si sa ma uit catre cer pentru a-mi lua la revedere de la stolul de randunici. Ador momentul cand bunica imi trece cu mana prin par si imi povestedte despre copilaria ei cuprinzandu-ma somnul.
Cand sunt in preajma ei, observ ca seara vine repede. Undeva se mai vede pe cer o geana aurie.Plec acum de la bunica, cu gandul ca ma voi intoarce curand.
Aceasta este inspiratia proprie. Sper sa te ajute!
