Onestitatea este cea mai valoroasa si mai greu de inteles si preluat atitudine si personalizare activa umana. Individul onest este acela care aplica aceeasi masura valorizanta faptelor proprii si celor ale semenilor, care apreciaza prin aceleasi criterii calificante persoana sa si persoana semenilor sai.
Omul se caracterizeaza prin capacitatea de a dori, realiza, consuma si valoriza. Dorinta si actiunea apartin individului implicat, activ, definit prin nevoi si posibilitatea de a le satisface prin vointa, inteligenta si capacitate de cooperare cu semenii in spatiul social. Actiunea formulanta si rezolvanta de problema indica omul dinamic gestual si intelectiv, creator de solutii si utilitati.
Onestitatea rezulta din aplicarea totalitatii regulilor moralei dar mai ales din intelegerea si respectarea permanenta a acelei porunci crestine care spune 'sa iti iubesti si respecti semenii ca pe tine insuti'.
Intelegerea profunzimii acestei maxime de specificare a relatiei sociale optime este dificila, iar respectarea ei sistematica este aproape imposibila, datorita multimii ispitelor care asalteaza continuu si viciaza traiectoria morala a omului socializat.
Echilibrul sufletesc al fiecarui individ depinde de capacitatea sa de a realiza actiuni care ii aduc satisfactii dar si pretuire spontana din partea celorlalti.
