Eu nu am un scriitor preferat. Am citit din fiecare câte ceva,
dar nu am, până acum o preferință clară.
Poate mai târziu, când voi fi mai mare și voi citi mai mult,
s-ar putea să răsară o preferință, sau mai multe.
Spun "mai multe", pentru că și florile, de exemplu, pot fi preferate mai multe, nu doar una singură.
Eu prefer liliacul, crinul și florile de cireș, iar florile de tei mă îmbată, tăcute, cu descântecul lor adormitor.
Nu voi uita să spun că și florile de nalbă au ceva sacru, misterios și diafan, iar aici am în memorie versurile:
"Furând surâs molatec florilor de nalbă,
ascult ... al adierii firav plânset."