Salut !
✿ Fraza este o unitate sintactică de sine stătătoare, alcătuită din îmbinarea a două sau mai multe propoziții, dintre care una este propoziția principală.
Propozițiile ce aparțin unei fraze sunt de două tipuri:
- principale = cele care nu depind de alte propoziții;
- secundare = cele care depind de alte propoziții;
Între propozițiile unei fraze se pot stabili două tipuri de raporturi:
- de coordonare = se realizează între două sau mai multe propoziții principale sau două sau mai multe propoziții secundare care depind de aceeași regentă;
- de subordonare = acestea sunt, deseori, separate prin virgulă de regentele lor, mai ales când se află înaintea acestora;
✿ Expansiunea = constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziția subordonată corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.
✿ Contragerea = este procedura de transformare a unei subordonate în partea de propoziție corespunzătoare.
- PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ
Definiție: Îndeplinește rolul de nume predicativ pe lângă un predicat nominal din propoziția regentă.
Întrebările propoziției predicative:
- cine ?
- ce ?
- cum ? + vb. cop
exemplu:
Întrebarea este ¹/ cine îl va ajuta. ²/
- PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ
Definiție: Propoziția subordonată subiectivă arată cine face acțiunea verbului din regentă.
Întrebările propoziției subiective:
exemplu:
Nu se știe ¹/ unde vor face Paștele. ²/
- PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ ATRIBUTIVĂ
Definiție: Îndeplinește funcția de atribut al unui substantiv sau înlocuitor al acestuia, aflat în propoziția regentă.
Întrebările propoziției atributive:
exemplu:
Primul ¹/ care vorbește neîntrebat ²/ va fi vinovat. ¹/
- PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ DIRECTĂ
Definiție: Îndeplinește rolul unui complement direct pe lângă verbul din regentă și indică obiectul asupra căruia se răsfrânge direct acțiunea verbului din regentă.
Întrebările:
exemplu:
A băgat de seama ¹/ că rămăsese fericit. ²/
- PROPOZIȚIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
Definiție: Îndeplinește rolul unui complement indirect pe lângă verbul din regentă și indică obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect acțiunea verbului din regentă.
Întrebările:
- pentru cine / ce ?
- cu cine / ce ?
- despre cine / ce ?
- cui ? etc
exemplu:
Mă tem ¹/ ca nu cumva să-l certe mama. ²/
- PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE LOC, MOD, TIMP
Definiție: Îndeplinește rolul unui complement circumstanțial de loc, mod sau timp pe lângă verbul din regentă, indicând locul, modul sau timpul în care se petrece acțiunea verbului din regentă.
Întrebările:
C.C.L
- unde ?
- de unde ?
- până unde ?
- încotro ?
C.C.M
- cum ?
- în ce fel ?
- în ce mod ?
C.C.T
- când ?
- de când ?
- până când ?
- cât timp ?
exemple:
Elena merge ¹/ unde vrea. ²/ - CL
Elena merge la mare ¹/ când vrea. ²/ - CT
Ionela e roșie ¹/ cum e racul. ²/ - CM
- PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ DE CAUZĂ - SCOP
Definiție: Îndeplinește rolul unui complement circumstanțial de cauză sau de scop pe lângă verbul din regentă, indicând cauza acțiunii, respectiv scopul în vederea căruia se petrece acțiunea verbului din regentă.
Întrebările:
C.Z
- din ce cauză ?
- din ce pricină ?
- de ce ?
C.S
exemple:
Ionela merge la mare vara ¹/ fiindcă îi place căldura. ²/ - CZ
Ionela merge la mare ¹/ ca să înoate. ²/ - CS
- PROPOZIȚIA CIRCUMSTANȚIALĂ CONSECUTIVĂ - CONDIȚIONALĂ ȘI CONCESIVĂ
Definiție:
Exprimă rezultatul unei acțiuni sau al unei calități despre care se face vorbirea în regentă ( consecutivă ); exprimă o condiție de a cărei îndeplinire depinde realizarea acțiunii exprimate de verbul din regentă ( condițională ); indică o împrejurare ce ar putea împiedica acțiunea din regentă, dar nu o împiedică ( concesivă );
Întrebările:
C.N.S
- care este urmarea / consecința faptului ?
C.D.Ț
C.V
exemple:
- Clasa era atât de cuminte, ¹/ încât era o plăcere lucrul acolo. ²/ - CNS
- Elevii ascultau ¹/ dacă lecția era atractivă. ²/ - CDȚ
- Ionela merge la mare, ¹/ deși ar prefera la munte. ²/ - CV
