Timpul magicienilor a trecut. Si probabil, nu a fost nici unul cu care sa inceapa. Au fost facuti pentru a pacali copiii mici. Dar chiar au fost si jongleri foarte inteligenti si agili care au putut insela multimea care ii privea, si de asta oamenii au crezut ca ei erau vrajitori si magicieni.
A fost o data ca niciodata un doctor a carui nume era Gaspar Arnery. O persoana cu o minte simpla, ori un pierde vara la un targ de tara, ori un student copt pe jumatate ar fi putut gandi ca este un magician, din cauza ca doctorul putea face lucruri minunate si neobisnuite care chiar semanau cu magia. Dar el nu era deloc ca sarlatanii si magicienii care prosteau increderea oamenilor simpli.
Doctorul Gaspar Arnery era un om de stiinta. El a studiat o suta de stiinte diferite, si nu exista nici o alta persoana in tot tinutul la fel de inteleapta si educata precum el. Toti stiau cat e de intelept: morarul, soldatii, toate doamnele, chiar si ministrii de la Palat. Acesta este cantecul pe care scolarii il cantau despre el:
