Din fragment reiese Harap-Alb era un om milos si care nu se gândea doar la el,un on caruia ii placea sa ajute: ,,Harap-Alb vazandu-le așa i se face mila de dânsele si luandu-si pălăria din cap o pune pe iarba la pământ cu gura-n sus și apoi el se da într-o parte".
