S-a întâmplat într-o zi ca pisica să se întâlnească în pădure cu vulpoiul; şi pentru că se gândea că e deştept, cu experienţă şi preţuit de lume, îi vorbi prietenos:-Buna ziua, dragă vulpoiule, ce mai faci, cum îţi mai merge, cum răzbaţi prin vremurile astea scumpe?Vulpoiul,arogant, o măsură din cap pâna-n picioare, neştiind dacă să-i raspundă sau nu. În cele din urmă spuse:-Bietule linge-mustăţi, neghiob pătat, maţe-fripte, vânator de şoareci! Îndrazneşti să mă întrebi pe mine cum îmi merge? Tu ce-ai învăţat să faci, la câte lucruri te pricepi?-Mă pricep doar la unul, a răspuns cu modestie pisica.-Ce lucru este acela? a întrebat vulpoiul.-Când mă fugăresc câinii,pot să mă caţăr în copac şi astfel mă salvez.-Asta-i tot? întrebă vulpoiul. Eu ştiu să fac mai mult de o sută de lucruri şi, pe deasupra, mai am un sac plin cu mestesuguri. Nu te mai plânge! Vino cu mine,o să te învăt cum să-i înfrunti pe câini.Chiar în acel moment,trecu pe acolo un vânător cu patru câini. Pisica sări sprintenă într-un copac şi nu se opri pâna-n vârf, unde crengile si frunzisul o ascundeau complet.-Vulpoiule, dezleagă-ţi sacul cu meşteşuguri! strigă pisica,dar câinii îl prinseră deja şi-l ţineau strâns.-Hei,vulpoiule,strigă pisca,te-ai împotmolit în cele o sută de meşteşuguri! Dacă te-ai fi priceput să te caţeri ca mine, nu s-ar fi sfârşit cu viata ta.Sper ca te-am ajutat.Asa este corect.Tu doar trebuie sa citesti acest text si ordonezi paragrafele cu 1,2,3,...
