e) daca w apartine lui C, atunci [tex]w(x)=u(v(x))[/tex] unde u si v apartin multimii A. Atunci, cum am demonstrat la punctul b, stim ca
[tex]v(\frac{-b}{2a}-x)=v(\frac{-b}{2a}+x)[/tex]
Inlocuim primul termen din argument cu c
[tex]\frac{-b}{2a}=c[/tex] si obtinem
[tex]v(c-x)=v(c+x)[/tex]
Atunci
[tex]w(c-x)=u(v(c-x))=u(v(c+x))=w(c+x)[/tex] relatie demonstrata
f) La punctul c) am demonstrat ca [tex]h(x)=x^{4}+x+1[/tex] care apartine multimii B, nu apartine si multimii C, si din aceasta cauza h(c-x) era diferit de h(c+x). De aici rezulta ca B-C va contine cel putin polinomul h(x), deci diferenta de multimi este nevida.
