Răspuns :
Copiliţa de ieri
Daca-aş întoarce timpul şi-aş
reuşi să fiu copiliţa ce toarce lână lâng-un cârd de bobocei de aur ... mi-aş
lăsa trupul invadat de căldura blândă a primăverii, inhalând prospeţimea,
frumuseţea, veselia întregii naturi ... şi-aş visa la tainic dor. Tristeţe n-ar fi că învierea naturii e în a sa splendoare şi totul respiră a viaţă curată.
Înălţată pe tălpile goale, cu privire semeaţă şi eleganţă-n mişcare
îmi încep dansul. Unduirea paşilor e întocmai ca sunetul tot
al Rapsodiei române.De la încet şi suav, la alert şi puternic. Vârtej de
trăiri în paşi gătiţi şi absorbiţi în sonul horei, sârbei romăneşti. Şi curg în
ritm şi ritmu'-n mine.
Ard paşii, trupul pluteşte, ia foşneşte.
tempoul ucide a dorului patimă şi totul ...se-opreşte ş-odihneşte. Respir
fericită.Privesc uluită. Ai mei mă aplaudă. Râd, râd adormită.
Şi oamneni se-ndreaptă, unii pe câmp, alţii prin vii îmbrăcate în zori de zi.
Un strop pe ploaie curată îmi cade pe gene. Deschid ochii mari. A
fost o părere. … Natura-i
frumoasă şi visul meu tainic rămâne în dor. Poate într-o mâine voi înălţa tălpi
goale în vârfuri de poante.
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu nerăbdare să vă revedem și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!