In aceasta poveste scrisa de Ioan Alexandru Bratescu este vorba despre un copil care il intreaba pe batranul Iorgu de ce sta atat de trist. Batranul posomorat ii povesteste tanarului ce sa intamplat. Acesta a povestit ca intr-o seara si-a pus undita intr-un tufis de salcie pletoasa si a uitat-o acolo.
Alaltaseara i-a venit in vizita niste rude acestia au inceput sa asculte cantecul privighetorilor. In ziua urmatoare el si-a amintit ca a lasat in tufisul pletos o undita dar nu ere acolo.Uramand ata a zarit pe jos biata privighetoarea. Aceasta avea in gat carligul undetei. Iorgu plin de lacrimi isi aminteste ca minunata pasare era plina de furnicile negre.
