Intr-o multime ordinea elementelor nu conteaza:
A={1;2;3}= {1;3;2}= {3;1;2}=...
D ={1;2;3;1} nu este o multime pentru ca 1 este
scris de doua ori.
Reuninea(∪)=partea comuna si necomuna:
O multime formata din elementele comune si
necomune a doua multimi, fiecare scris o singura
data, se numeste reuniunea celor doua multimi,
iar operatia prin care se obtine se noteaza cu ∪.
De exemplu : A∪C={0;1;2;3;4;5;6;7;8}, sau
A∪B={1;2;3; a,0,4,k,-7}, A∪F={1;2;3;34;12}.
Diferenta(\ sau -)=sunt in prima nu sunt in a doua:
Diferenta a doua multimi A si B este o multime
formata din elementele care sunt in A si nu sunt in
B, si scriem A-B sau A\B. De exemplu A\C=Φ,
A\B={1;2;3}, B\C={a,k,-7}, C\A={0;4;5;6;7;8}...
Complementara=nu sunt in multime:
Complementara multimii A in raport cu multimea
B este multimea formata din elementele care nu
sunt in A si sunt in B, si notam aceasta multime
cu CBA={a,0,4,k,-7}, CCA={0;4;5;6;7;8},
CBC={ a,k,-7}, ...
a)1 2 3 4 b) 1 a c)1 a d)1 a c) 1 a
2 b 2 b 2 b 2 b
a b c d 3 c 3 c 3 c 3 c
d
Putem defini o funcţie printr-un tabel sau cu ajutorul unei formule :
A 1 2 3 sau 1 2 3 sau 1 2
B 2 4 6 2 4
2 4 6 3 6
Orice ecuatie de forma x-a=0, a∈N are solutie in N
si anume x=a. Ecuatiile de forma x+a=0 cu a∈N,
nu au solutii in N, pentru ca x=-a , iar -a∈Z.
Ecuatiile de forma ax+b=0 nu au intotdeauna
solutii in N, de exemplu: 2x-6=0 are solutia
x=6:2=3, dar x+3=0, nu are solutii in N, dar are
solutia x=-3∈Z,ecuatia 2x+3=0 nu are solutii in N,
dar are solutia x=-3/2 ∈Q, etc...
