În Limba Ta
,, In aceeasi limba
Toata lumea plange,
In aceeasi limba
Rade un pamant.
Ci doar in limba ta
Durerea poti s-o mangai,
Iar bucuria
S-o preschimbi in cant.
In limba ta
Ti-e dor de mama,
Si vinul e mai vin,
Si pranzul e mai pranz.
Si doar in limba ta
Poti rade singur,
Si doar in limba ta
Te poti opri din plans.
Iar cand nu poti
Nici plange si nici rade,
Cand nu poti mangaia
Si nici canta,
Cu-al tau pamant,
Cu cerul tau in fata,
Tu taci atuncea
Tot in limba ta."
Grigore Vieru
Făleşti, 06 - septembrie- 2016
Dragul meu prieten,
Sunt profund emoţionată de cele citite. M-a răscolit slova şi dragoste am simţit. Şi durere, durere am resimţit, prietene. De ce e-atâta răvăşire-n mine? ...
Cred că suntem neam blagoslovit încât şi plânsul şi surâsul şi cuvântu-i dulce ... Dar şi-amarul e surâs şi tainică lumină care apar îngemănate în graiul nostru românesc, străvechi adus şi dus şi peste Nistru.
Aici, şi acolo, mama-i mamă. Aici, şi-acolo, ospeţia-i tot acasă şi dragul meu prieten de demult, din când în când mai plâng şi răd. Da, râd că limba ni-e frumoasă, caldă, binecuvântată.
Şi uneori, când totu-i apăsare cu sufoc privesc întinderea cea mare şi cer, şi munţi, şi ape la un loc şi-atuncea tac şi ... prind puteri.
Aici, închei în limba noastră. Şi braţe larg deschid spre tine acum. E noapte caldă de septembrie în suflet mare de român.
Pentru totdeauna,
Aceeaşi
