E dimineata de vara. Carabusul s-a trezit cu chef de plimbare. Incotro s-o apuce? S-a
gandit putin si apoi a pornit la drum odata cu primele raze ale
soarelui. Zbura vesel din floare-n floare luandu-se la intrecere cu
fluturii si gazele. Ajuns intr-o poienita, a vazut ca un grup de turisti
se pregateau de drum. Sprinten, a sarit pe rucsacul unuia dintre ei si a
pornit. Nu-si putea stapani uimirea de ceea ce vedea in jurul sau: era o
lume cu totul diferita de cea cu care era obisnuit. Grupul de turisti a
inceput sa urce muntele. Incantarea carabusului nu mai avea limite. O
raza de soare razbatea printre crengile copacilor. Atunci s-a gandit ca
ar putea urca pe raza pana la soare. A sarit de pe rucsac incercand sa o
prinda, dar n-a reusit. O pala de vant l-a luat si l-a purtat usor pe
aripile ei pana jos, in poienita. Fascinat de cele intamplate, carabusul
a exclamat:- Ce minunat a fost! Am ajuns pana aproape de soare ! Mi-a placut mult
