Frunză verde de cireş,Lung e drumul pân’ la Ieş,Lung e drumul şi bătutDin Siret şi pân’ la Prut!Nu-i bătut de car cu boi Şi-i bătut tot de nevoiŞi de păcatele meleCele multe, cele grele!Ard-o focul răzeşie!Eu chiteam că-i boierieŞi-i numai o sărăcie!Pentru-o palmă de pământZilele mi-am dat în vânt.Ani întregi m-am giudecat Şi nimic n-am câştigat!Eu îmblam la giudecată,Copiii-mi plângeau pe vatră, Nevasta-mi zăcea lăsată.Dare-ar Domnul DumnezeuSă fie pe gândul meu!Lăsa-m-oi de răzeşie Să apuc în haiducie Ca să-mi fac sfânta dreptate Cu cea ghioagă de pe spate,Să-mi aleg giudecătoriCei stejari nestrâmbători.(VASILE ALECSANDRI,
Poezii populare ale românilor)
