Cu cît înaintezi în lectura scrisorilor primite de Eliade, după situarea lui în America, de la un oarecari intelectuali evreu, cu atît îţi pare mai imposibil de acceptat eticheta de antisemit pusă de unii, cu intenţia evidentă de a estompa valoarea istoricului religiilor. Dacă repetiţia mai e recunoscută ca mama învăţăturii, ca să înţeleagă şi cei ce pare să nu aibă ochi pentru citit, nici urechi de auzit, repet ce am spus în articolul anterior. Lăudam înţelegerea Elenei Beram, editoarea şi admiratoarea lui Eliade, chiar după ce-i citise articolele din tinereţe. Scriam că, a analiza trăsăturile specifice ale unui popor, mentalitatea, structura psihică şi, în funcţie de asta comportamentul în context, nu înseamnă că eşti împotriva acelui popor, ci că serveşti ştiinţa numită etnologie. imi dai coroana
