vântul de seară adie prin poiana florilor din spatele gradinei bunicilor mei. ma intreaba bunica:
- draga, in fiecare seara ma cuprinde o incantare miraculoasa venita din farmecul padurii din fata casei noastre. si tu simti la fel? bunica isi indreapta privirea catre mine cu duiosie.
ma pregateam sa-i raspund ceva frumos despre padurea din fata dar m-a cuprins deodata teama de aceasta padure. i-am povestit bunicei mele de ce mi se pare ca aceasta padure este sinistra pentru mine. bunica mi-a spus, gandindu-se un pic cu mana la barbie, ca fiecare avem sentimente diferite fata de peisajele naturii. n-am mai stat mult pe ganduri si am intreabat-o din nou:
- Asta inseamna ca fiecare om are o atitudine diferita fata de lume inconjuratoare?
-da.
