O noua zi calda aparea , soarele rasarea si era rosu ca un copil entuziasmat .Gradina era plina de flori roz si ele erau udate de roua care este lacrima cerului . Florile erau udate de roua ca obrazul unui copil care a plans pentru ca nu a primit jucaria dorita de el atat de mult .Soarele reincepea sa incalzeasca solul , si roua se evapora , Crengile pomilor erau pline de flori roz si foarte frumos miroseau, atragand albinele care adunau polen facand polenizarea incrucisata si fiind harnice , albinele zglobii zburau fara incetare din floare in floare pentru a aduna cat mai mult polen .Ele se indemnau sa continue treaba , cu mii de zumzete , acesta este vocea lor .Florile roz erau vizitate de vrabii mici , se auzea un ciripit din vazduh, vrabile , se pare ca nu mai au vizitat asemenea flori . Dupa cateva ore , desi mai era soarele pe cer , a inceput ploaia racoritoare, atat de dorita de florile din gradina. Cu ploaie , cerul protejase pamantul sa nu devina arid .Ce anotimp frumos !
