Intr-o zi 2 carti in biblioteca vorbeau intre ele:
--Sti care este visul meu?
--Care?
--Sa fiu un copac, sa stau de povesti cu alti copaci inloc sa fiu rupta, plina de cerneala, mazgalita si rupta.
--Este ciudat visul dar doar asa ai avea o viata mai buna.
--De ce nu plecam pe furis? Greu ar observa ca am disparut.
--Nu noi trebuie sa ajutam copiii sa inteleaga anumite materi. Noi avem informatii concrete. Priveste paharul partea plina a paharului noi suntem speciale in felul nostru.
Si atunci vine o copila si din toate cartile a ales pe cele doua carti sa le imprumute.
