În poezia „Cuvânt”, Arghezi vorbeşte tocmai de acest efort al poetului de a comunica prin cuvinte descoperirile sale personale în legătură cu lumea şi cu existenţa. Pentru aceste descoperiri nu s-au inventat cuvinte, aşa că poetul e obligat – pentru a le comunica - să combine cuvinte deja existente în limbă. Aşa apar îmbinări neaşteptate de cuvinte care se referă la conţinutul creaţiei poetice: „ţandără de curcubeie”, „scamă de zare”, „drojdii de rouă”, „parfumul umbrei şi cenuşa lui”, „nimicul nepipăit”. Toate acestea vrea să le cuprindă Arghezi în poezia lui.
