Este o zi de vineri.Mă trezesc eu,cu ochii închiși și încep a pipăi când întâlnesc o mulțime de coicolată în jurul meu cât și pe mine.Era ciocolata Nutella.O savoare minuată de a mânca și a mă trezi într-un borcan de ciocolată Nutella.Simțe-am cum îmi atinge limba alune din care era făcută.Dar peste un timp am început să mă gândesc cum ies.Încet,încet m făcut o scară din ciocolată și am putut ieși.Dar îmi părea rău că am ieșit,fiindcă mai vroiam să trăisc o senzație în borconul de ciocolată Nutella.Am început să plâng.Scara se topise și nu mai puteam intra.Într-un final mi-am pus o pernă și am sărit în borcan.Toată ciocolată sărise pe pat și pereți.Nu puteam să ies ca să șterg fără să vadă mama.O strig:Mamăăăă!!!!!!!!.Mama vine și începe să țipe ce am făcu.?Îmi cer scuze mamă.Dar -am trezit într-un borcan de ciocolată.Eu am început să mint câteva discursuri.Mama m-a iertat și m-a întrebat cum am ajuns în borcanul de ciocolată Nutella..i-am spus și m-a pupat în frunte,crezându-mă!
