Soarele era stapanul acestei dimineti de Septembrie.Pasarile abia incepusera spectacolul mult asteptat.Florile au inceput a raspandi parfumul toamnei, iar drojdiile de roua se asezau simultan pe petalele lor divine.Aceasta , cu mainile sale lungi mangaie crestetul intregii naturi.Eu admiram cum natura se schimba, cum si noi, oamenii facem la fel.
Suflete de molecule se arata printre tufe, vrand sa para fioroase.Totul se transforma intr-un palat unde, eu eram un invitat la balul Toamnei.Ea se arata intr-o rochie superba alcatuita din frunze multicolore si cu o poadoaba de flori in cap.Eu eram incantata sa fiu un personaj al acestei povesti.O scama de zahar cazu din cer , apoi doua , trei unii le-au mancat si altii , ca mine s-au minunat sa le vada.Era o atmosfera perfecta.Nu vroiam sa mai plec.Toamna cu surasul sau dulce dorea doar ca oaspetii sai sa se bucure de acest moment.Frunzele jucause alergau si topaiau printre arborii batrani, indemnandu-i la joaca si fructele se cocotau oriunde imaginandu-se ca sunt oameni.Brusc, ceva ma opri din visat-o usoara adiere imi soptise la urehe ca e timpul sa fiu activa , astfel terminandu-se balul,acel vis de am a intalni cu insasi, Toamna.
Nu voi uita niciodata cat de interesant este anotimpul toamna.
