Era toamna. Mergeam spre casa trista fiindca am luat o nota mica la scoala. In timp ce ma gandeam cu ce am gresit m-am ciocnit cu un baiat. Acesta era imbracat intr-un tricou in carouri si o sapca cu un marinar pe ea:
- Hei, ai grija pe unde mergi ! spuse el suparat
- Imi pare rau. Eu sunt Andreea, ai vrea sa te ajut cu ceva? zic eu
- Nu ma intereseaza cum te cheama dar sa sti ca mie mi se spune Goe. Si da am nevoie de ajutor. Imi caut meditator la romana.
- Scuze. Eu nu ma pricep la romana.
Suparat, Goe nu imi mai spuse nimic si incepu sa alerge apasat inainte pe strada. Am observat ca a lasat o hartiuta pe pantoful meu. Scria " Maine la ora 2 vi pe strada x la blocul y si ma meditezi la mate". " Bine" imi zic eu. I-o datorez.
A doua zi pe la pranz am mancat un copanel si apoi am pornit spre blocul Domnului Goe. Cand am ajuns, Goe ma astepta langa usa de la intrare :
- Bine ca ai venit. Te astept de 30 de minute dar nu mai conteaza, treci sus.
Dupa ce am urcat vreo 7 etaje Goe s-a oprit si a deschis usa de la apartamentul 12. Dupa ce l-am ajutat doua ore si I-am explicat ce nu intelegea, acesta imi spuse:
- Esti bun meditator. Vreau si maine sa vi la aceasi ora la mine.
- Imi pare rau, Goe dar am si eu scoala nu pot sa vin.
- Nu ma intereseaza, maine la ora 2 esti aici.
-Nu ma poti forta Goe . La revedere. Si am plecat cat mai repede din acel apartament murdar in care locuia un copil cam prea egoist.
Sper ca te-am ajutat si ca acesta compunere nu este prea lunga . ;)
