Oamenii străvechi locuiau în sate întărite cu valuri de pământ și palisade. Era important ca apa să fie aproape de ei. Multe dintre ele erau construite pe o ridicătură de pământ numită tell. Satele nu erau foarte mari. Locuințele erau construite din lemn si pământ (rar din piatră, în general în satele Europei nordice) si aveau una sau două camere. Intr-una dintre camere exista si o vatră (sobă) pentru a se încălzi si a găti. Își făceau singuri armele, uneltele, vasele sau hainele. Materialele folosite erau piatra, osul si lemnul. Dacă la început călătoreau după vânatul preferat (tabere de vânătoare sau chiar își mutau satul cu totul) cu timpul au îmblânzit animalele. De asemenea au început și cultivarea plantelor și a legumelor, lucru ce a dus la sedentarizarea lor (adică sau stabilit într un loc, fără să-și tot mute locuința). Nu trăiau prea mult și făceau foarte mulți copii.
