Răspuns :
Trimitand-o revistei, Eminescu o insotea cu o scrisoare catre Iacob Negruzzi, din 11 febr. 1871, Viena. O marturie aici, pe care o retinem: „Apoi va mai trimit niste versuri de-ale mele. Bune simt ca nu sunt; poate insa sa nu fie cu desavarsire rele. Stergeti ce vi se va parea bun de sters."
In ms. 2259, f. 18v. 20v., s-a pastrat versiunea dupa care Eminescu a facut copia trimisa revistei. Deosebirile sunt marunte, dovedind, si ele, spiritul autocritic obisnuit la poet, si putem crede ca redactia Convorbirilor literare n-a uzat de libertatea ce i se da.
Poezia a fost obiectul de cercetare a numerosi critici si istorici literari, stabilindu-i-se fie valoarea artistica, fie izvoarele si asemanarile de tema cu poezii inrudite din literatura universala. In apropierea facuta de O fata tanara pe patul mortii se poate spune ca i s-a atribuit lui Bolintineanu o influenta mai mare decat este intemeiat. Fondul afectiv si intelectual ca si vestmantul de imagini arata la Eminescu superioritate fata de Bolintineanu si originalitate. A retinut insa ritmul din O fata tanara pe patul mortii (D. Caracostea, Arta cuvantului la Eminescu, p. 147) si a folosit aceeasi stanta ca si Bolintineanu (Anghel Demetriescu, Mihail Eminescu, in Literatura si arta romana, 25 iulie - 23 sept. 1903, p. 359 si urm.). in ce priveste izvoarele, apropierile facute de Radu Paul (in Izvoarele de inspiratie a catorva poezii ale lui Eminescu, Cluj, 1934) de doua poezii ale lui Crcteanu: Ideea mortii si indoiala, sunt numai de ordin general. Eminescu n-a luat de la Creteanu nimic ce este specific ca fond si imagini in Mortua est!
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu nerăbdare să vă revedem și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!