Cum vede furnica universul omului: Era lumina se pare,si trebuia sa ne trezim prntru ca razele soarelui ne patrundrau musuroiul si trebuia sa ne apucam de treaba. Sarcina chemarii ne asteapta. Trebuie sa hranim puii si sa-i ferim de pradatori cu propriile vieti. Ceva se aude si dintr-o data un cutremur darama musuroiul. Era un monstru,puiul de om. Un copil cu pofta de joaca nu stia ce se petrece sub pamant si a vrut sa ne rapuna puterile. Pentru noi, universul subteran este asemenea universului oamenilor,doar ca apar din secunda in secunda diferite primejdii. Daca ar sti oamenii ca si cea mai mica lovitura de picior ne poate darama casa...dar nu avem timp sa socotim,trebuie sa reconstruim incaperile,cea cu mancare,cea a larvelor, si cea a reginei,inspecial! Fara ea nu suntem nimic.nu putem sa sporim. De ce oamenilor le este asa de usor si noi ne chinuim atat, de ce ei sunt asa mari incat nu ne vad si ne calca in picioare?viata lor e mult mai buna!
