Salut!
"Gândeşte-te, n-ar fi păcat ... ", de Magda Isanos - argumentarea apartenenţei la genul liric
Genul liric reuneşte toate creaţiile literare în care poetul îşi exprimă în mod direct stări şi sentimente, asumându-şi vocea eului liric, folosind un limbaj artistic.
Textul dat aparţine genului liric, deoarece prezintă trăsături specifice acestuia.
O caracteristică a creaţiei lirice, prezentă şi în textul dat, se referă la exprimarea directă a sentimentului de dragoste a poetei faţă de fiinţa iubită. Aceasta îi contemplă frumuseţea interioară, asemănându-l cu elemente grandioase ale naturii cosmice: "ce-albastru-i ceru-n ochii tăi", "pe gura ta, surâsu-i ca un soare".
O altă marcă a discursului liric este subiectivitatea sa, eul liric făcându-şi simţită prezenţa prin forme lexico-gramaticale. Astfel, se observă pronume la persoana I ("-mă", "-ne", "mi-"), adjective pronominale la persoana I ("mea"), verbe la persoana I ("să-ncep", "să spun"). De asemenea, subiectivitatea este reliefată prin adresarea directă a poetei către iubitul ei, aspect vizibil prin folosirea pronumelor, adjectivelor şi a verbelor la persoana a II-a ("te-", "tăi", "învaţă").
Un alt argument este utilizarea limbajului expresiv pentru transmiterea sentimentelor. În acest text, poeta foloseşte o multitudine de figuri de stil, care evidenţiază apropierea sufletească şi ataşamentul ei faţă de fiinţa iubită. Metafora "ce-albastru-i ceru-n ochii tăi" şi comparaţia "surâsu-i ca un soare" dau amploare cosmică însuşirilor iubitului. Lumea, în viziunea poetei, este cea care a dat naştere bucuriei şi a construit fericirea celor doi. Aceste idei sunt transmise prin imagini auditive ("că-n glas / îţi cânt atâtea cântece") şi prin imagini vizuale, create cu ajutorul metaforelor: "c-a înflorit în flori şi-a curs în ape".
Poeta caută modalităţi prin care să poată să-şi exprime dragostea prin cuvinte. Această căutare este evidentă în repetarea sintagmei "Învaţă-mă cu ce să-ncep", procedeu artistic cu valoare de refren.
Având o structură vesificată, această creaţie lirică are o muzicalitate aparte, realizată prin rima variată (încrucişată şi îmbrăţişată), măsura de 10-11 silabe şi de ritmul iambic.
În concluzie, textul dat aparţine genului liric, deoarece poate îşi exprimă în mod direct sentimentul de dragoste faţă de iubitul ei, asumându-şi vocea eului liric, folosind un limbaj figurat.
