Intr-un minut de neatentie, iarna deja venise. Nu intelegeam cum sau de ce, intr-o zi era toamna cea frumoasa cu frunzele-i ruginii pictate si acum a venit iarna cea geroasa care a acoperit ruginiul cu plapuma ei alba. Si ma intreb, de ce ai plecat, toamna? Abia ai venit!
De ce ai plecat cu tot cu rochia ta de frunze si ai ladat inghetul sa ne acopere? Macar de mai stateai un pic, cu frumusetea ta, cu culorile tale deosebite.. dar acum copacii sunt goi si totul e inghetat, stratul usor de bruma se transforma in zapada alba ca laptele iar soarele e acoperit de norii negri plini de zapada ce urmeaza sa cada oricand.. Si acum, ca s-a terminat totul, sa iti mai cer ceva, te rog. Sa te mai intorci, tu, toamna ruginie, pe la noi, sa nu ne lasi doar in zapezi.
