Eram la bunicul impreuna cu fratele meu.Afara ploua.Apa curgea la vale mai repede decat masinile asa ca am stat in casa.Bunicul a inceput sa ne povesteasca cum alerga si se juca in ploaie cand era de varsta noastra.Am aflat ca bunicului nostru cand era mic ii place sa se aventureze si sa creeze jocurii noi in ploaie alaturi e amicii sai care acum isi aduc aminte greu de vremuril acelea.A inceput sa rada,cu lacrimi de fericire sia dat ochelarii jos,Strigam la ei mai rau decat mama cand faceam o boacana'.El era asa zisul seful grupului sau de vre 3 4 copilasi de prin vecini.Cuprinsa de povestea asta uimitoare ma orbeste o lumina,era soarele care isi facea loc printre norii de ploaie care incepusera sa se raspandeasca.Mama deja venise sa ne ia,iar eu in gandul meu miam spus,Vom povesti si altor copii povestiile uimitoare ale bunicilor care cu lacrimi in ochii deabea le povestec si veti sti ce copilarie frumoasa au avut'.
Sper ca tia placut
