Rima și măsura metrica... a poeziei Plopul. Stă drept în sus; - iar sobra majestate A ramurilor sale-n mlădiere Vibrează calm în magica tăcere Din visătoarea lui singurătate. În crengi, uşor... tot mai uşor, străbate Încetinel zefiru-n adiere... Şi-un freamăt lin, un freamăt de mistere, Foşneşte-n frunze-alene clătinate. Ce simţitor e plopul meu din vale: Când râzi, pătrunde-n ramurile sale Un viu concert de râsete-n surdină; Iar dacă plângi, în plop ecoul zboară... Şi, frământat de jale, se-nfioară Din vârf de crengi şi pân' la rădăcină.
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu nerăbdare să vă revedem și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!