Eram la muzeu , cand o masinarie antica si prafuita imi atrage atentia . Butoanele si culorile erau asa de viu colorate.
Un gand imi spunea ,, Sa ma duc si sa nu ratez o sansa ca asta " iar alt gand zicea ,, Nu , nu ma duc , poate ma prinde cineva " . Fara sa mai ascult cele 2 variante si m-am urcat repejor in masinarie . Incep a apasa pe toate butoanele si in cateva clipe apar intr-o lume lafel ca a noastra , cand un om trece:
-Ziua buna , spuse strainul .
- Ziua buna si dumneavoastra . Sunteti cumva Mihai Eminescu ?
-Desigur.
- Sunteti poetul meu favorit !
- Ma bucur sa aud aceste cuvinte
-Dupa dumneavoastra am inceput sa creez operele mele neinsemnate .
- Fiecare opera e insemnata , fiecare are importanta ei .
- Cuvintele dumneavoastre sunt sfinte pentru mine .
Dupa clipele acelea totul a revenit la normal de parca nimic nu s-a intamplat .
