Într-o zi de la mijlocul lui iunie, înainte de amiază, eram în livada de pe coasta din spatele casei bunicilor.. Deși soarele își trimitea mănunchiul de raze, cu blândețe, spre pământ, mă așezasem la umbră ..
O boare ușoară trecea printre crengi dându-mi un sentiment de confort. De sub coaroana ocrotitoare a unui măr bătrân, urmăream, în lumina soarelui, jocul minunat al fluturilor cu aripi catifelate și multicolore. Era atât de plăcut să șezi pe iarba proaspătă și să asculți țârâitul greierilor sau freamătul altor gâze mărunte!
În jurul meu, merii, perii și prunii se bucurau de mângâierea soarelui; pe crengi, începuseră a prindr contur bobițele verzi. Mă gândeam câte minuni sunt în jurul nostru! Ce miracol face ca din niște fragile și trecătoare flori să se ivească fructele binefăcătoare?
și titlul îl pui tu :D
