Dealurile
Intr-o zi frumoasa pe la sfarsitul toamnei. Eu eram mica si nu stiam multe. M-am dus la mama so intreb ceva.
-Mama de ce sunt multe dealuri?
-Pai draga mea noi locuim in relieful de deal.
-Da, dar de ce sunt mari?
-Nu sunt mari, doar ti-se pare tie.
-Dar am auzt de la Educatoare ca este ceva de axa. Ce este aia?
-Aia este linia care o vezi in orizontul tau si vezi ca se uneste cerul cu pamantul?
-Acum am inteles.
-E bun draga mea.
Apoi m-a luat de mana si ma dus in sufragerie si mia povestit cum era pajistile inainte ca acum nu mai este nimic.
-Uite, inainte si eu eram mica ca tine si mereu ma duceam pe pajistile cere erau inainte. Si mereu era frumos soare, multe flori si o iarba verde numai ca toamna apareau pe pajistea unde ma duceam eu mereu si erau flori de toamna si iarba galbuie. Pe atunci nu purtam ca acum haine asa. Bine erau dar nu erau multe si purtam costum popular si erau multe dealuri ma duceam pe dealuri si aveam un fluier de lemn cantam din el mereu cand erau zile foarte frumoase. Mai multe o sa mai afli cand vei mai creste, bine.
-Bine mama.
-Hai ca trebuie sa te pregatesti de culcare.
-Bine.
Sper ca te-am ajutat cu ceva.
Imi dai te rog coronita?
