În perioada imediat următoare, Alexandru Ioan Cuza a iniţiat şi realizat schimbări structurale pe plan social-economic, politic şi cultural, care au deschis o nouă etapă în dezvoltarea istorică a statului naţional român. Astfel, domnitorul Cuza, cu concursul lui Mihail Kogălniceanu, cel mai apropiat sfetnic şi colaborator, şi al altor bărbaţi de stat remarcabili, a înfăptuit un larg program de reforme, menit să contribuie la consolidarea şi modernizarea statului român, între care un loc important l-au avut: legea privind secularizarea averilor mănăstireşti, inclusiv a celor ,,închinate” Locurilor
