Toamna este un timp ireversibil in care sufletele multor persoane sunt cuprinse de melancolie. Privind peisajele in care fiecare frunza parca plange caci si-a luat adio de la un camin feeric,mii de fructe ajung la un gust dulce ca mierea ce ii farmeca pe toti.
Cerul se simte diferit in fiecare zi: astazi plange,este suparat si parca uraste fiecare clipa a timpului acestuia, maine zambeste, este fericit si ne mangaie dragastos cu fiecare raza de soare.
Desi trebuie sa ne luam ramas bun de la toate pasarile care duc dorul tarilor gazda in care soarele nu poate fi suparat niciodata , ne consolam cu ideea ca mai maine acestea se vor intoarce in tara noastra.
Totul este imbracat in vesminte de aur,copacii au ramas goi, iar un vanticel se resimte in lumina soarelui slabit de puteri.
