Era Toamna. Stateam sub nucul din gradina bunicii. Catelul meu Bobita a inceput sa latre, m-am gandit ca era o simpla frunza care se misca de adierea vantului, iar Bobita nu stia. Nu am bagat de seama. De aceasta data, caii au inceput sa rancheze, nici de data aceasta nu am bagat de seama. Incet, incet, niste stropi de ploaie domoli, cadeau pe pamantul uscat. M-am intrebat in minte ce se intampla. Pisica a venit langa mine. Parca citeam pe fața tristete. Nu stiu ce se intampla. Am intrebat-o pe bunica mea ce se intampla:
-Bunica, ce se intampla? Pisica e trista, Bobita latra de 5 mimute incoace, iar caii rancheaza.
Atunci, bunica imi da un zambet.
-Se termina Toamna, Andrei(sau numele tau)
Atunci, am inceput sa plang. Noroc ca era bunica langa mine sa ma consoleze. :)
