faptul ca putere imperiala era slaba s-a dovedit prin înfrângerea împaratilor în fata papilitatii.
pe lîngă faptul nobilitatii crescuse foarte mult ,din imperiu făceau parte și teritorii negermane ,astfel încît în secolul al 8 lea germania a fost dominată de legea pumnului și astfel tronul a fost disputat în permanenta (Marele interregn 1250-1273).Rudolf de Hasbsbug a oprit aceste situații. Farimitarea germaniei a fost oficializată de bula de aur în 1356,de împăratul Carol al 4-lea de Luxemburg .Actul a decis ca alegerea împăratului sa fie aleasa de un colegii din șapte principii electori dintre care trei ecleziastice și patru laici (ducele de Saxonia, regele boemei, contele palatin de Rin , și mar graful de Brandenburg ).aceasta situație consacra slăbirea puterii imperiale ai Farimitarea politica specifica germaniei timp de secole.
