În Moldova, acum mult timp, există un han, numit hanul Ancutei. Era cunoscut pentru voia bună, mâncare delicioasă, gazdă bună, lăutari pricepuţi .Gazda era Ancuţa, o fată vicleană şi activă. Acest loc nu arăta ca şi un han ,ci ca o cetate. Oferea siguranţă celor care stateau peste noapte. Intr-o zi la han a sosit un barbat cu mustaţă tușinată pe nume Ioniţă Comisul. El avea un roib de care toată lumea râdea. Comisul încercând să îl apre a spus că el se trage dintr-o iapă pe care a văzut-o chiar şi Vodă Mihalache Sturza, domnitorul de pe aceea vreme. A început să povestească. Mai de mult era la han ,mâhnit din cauza unui corb mare boieresc care i-a luat din pământ. Când era pe cale să părăsească hanul s-a intalnit cu un boier. Ioniţă i-a oferit vin şi i-a povestit ce îl mâhnea şi i-a zis că se va duce la Vodă pentru a-i face dreptate . Boierul l-a întrebat că dacă nici domnitorul nu îi va face dreptate ce va face? Comisul, fără nicio ruşine, de faţă cu Ancuţa de pe aceea vreme şi boier a spus: "Atunci sa îmi pupe iapa nu departe de coadă! " Ancuţa şi-a pus mâna la gură ,iar boierul a rânjit.. După cele spuse Comisul a plecat spre Vodă ,la Iaşi. Acolo ajuns a fost lăsat înauntru. S-a pus în genunchi, iar Vodă i-a spus să se ridice. Nu i-a venit a crede după ce s-a uitat la chipul domnitorului. Era chiar boierul pe care l-a întâlnit la han. I-a povestit din nou întâmplarea cu pământul furat. Vodă l-a întrebat dacă vorba nu şi-o schimbă , Comisul însă l-a anunţat că Iapa e peste drum. Domnitorul a început a râde, iar după i-a făcut dreptate.
