Ziua Națională, 1 Decembrie, este o zi de sărbătoare pentru tot neamul românesc. O zi specială, care ne amintește că începând cu primii ani ai secolului XX, provinciile istorice românești au devenit istorie, iar România, un stat unitar și indivizibil, a apărut pe harta lumii. Ziua Națională a României reprezintă totodată pentru întreaga suflare românească un prilej de cinstire a memoriei celor care au reușit să ducă la îndeplinire idealul de unire al locuitorilor tuturor provinciilor românești.
În fapt, ziua de 1 Decembrie 1918, semnifică unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului la Regatul României. Alipirea ultimei bucați de pământ românesc, cuprinsă între Mureș, Tisa și Dunăre, a reprezentat continuarea firească a demersurilor de unire a tuturor provinciilor românești, începute la jumătatea secolului al XIX-lea. Atunci, la 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești, era începutul marelui eveniment istoric al spațiului Carpato-Danubiano-Pontic, Marea Unire, care a cunoscut înfăptuirea câțiva ani mai târziu, în 1 Decembrie 1918. De la această dată, poporul român a putut răsufla ușurat, visul se împlinise și anume cu toții se aflau sub oblăduirea aceluiași stat: Statul Român. Frați în cuget și simțire, în limba vorbită, cultură, tradiții, obiceiuri și sărbători, românii putea circula liberi și nestingheriți pe pământurile vechiului Regat Dacic și pe cel vremelnic al lui Mihai Viteazu.
