Credinţele tradiţionale de pretutindeni îl consideră ca fiind principalul loc de comandă a manifestărilor vitale, mai mult decât inima sau creierul; din punct de vedere biologic, pântecul semnifică un refugiu, dar şi un spaţiu devorator, în care principiile materne devin contradictorii în plan mental: pe de o parte, apără, hrăneşte, creează, pe de altă parte, păstrează şi obstrucţionează desprinderea, în ultimă instanţă îşi manifestă reţinerea prin gelozia uneori demolatoare a voinţelor spre independenţă; acuzele se bazează şi pe temeiul că burta este sălaşul tuturor poftelor, al dorinţelor, al lăcomiei, care apropie pe om de starea animalică (CHEVALIER, III, p. 103-104). Femeilor gravide, la patru luni, începe să li se mişte fătul; dacă este fată mişcă în stânga abdomenului, dacă este băiat mişcă în dreapta; dacă abdomenul este crescut în faţă, pruncul va fi băiat, iar, dacă creşte cu deosebire spre părţile laterale, va fi fată - Vrancea (2. STAHL, p. 192). Pentru cine visează că îl doare burta e semn că totul va fi bine; dacă se visează cu burta mare înseamnă că va fi târât prin tribunale şi procese - Suceava (NOTE, Băncescu).
