Când mergem cu mașina, lui Piticot îi place să organizeze diverse jocuri. De pildă, unul dintre pasageri descrie un animal, iar ceilalți trebuie să ghicească despre ce animal este vorba. Mai greu este când vrea să jucăm chestia asta cu dinozauri. Pentru că el este expert, știe cum se numesc, ce mănâncă șamd, iar noi ne încurcăm adesea și când trebuie să le citim denumirile din carte, darămite să îi spunem pe de rost.
Ieri piticot era tot numai miere. După ce s-a lăsat păgubaș cu dinozaurii, văzând că părinții lui sunt doi ignoranți, a decis să trecem la animăluțe cu blană, făcând însă introducerea în stilul său:
-Mami, tu ești prințesa mea.
-Vai, iubitule, ce scump ești!
-Tati, te rog să începi tu jocul și să îi pui prințesei mele două întrebări. Dar ai grijă, să nu cumva să fie grele. Vreau să ai mare grijă de prințesa mea.
Eu: „Ooooo… aaaawwww…”
– Mami, eși leșinată?
– De ce să fiu leșinată, puiule?
– Păi de cât de drăguț sunt eu cu tine.
