.....Dupa ce se intalnisera cu totii se dusese.ra la apusul unui soare tarziu de vara
afsra soarele era atat de imbietor incat ne ducea in largul iubirii vesnice care ne ia in pasnica ei adiere nestiind pe unde sa o luam.nu ne putem duce dupa miros pt.ca ne bagam in tinutul dezmierdarii rele in care ne aducem aminte de cele mai frumoase ganduri!