Păi foloseşti şi formule diverse pentru acest tip de argumentare , gen : în opinia mea /sunt de părere că/consider că/ etc .
Atunci cănd se vorbeşte de sentimente , trebuie să te transpui câtuşi de puţin în pielea autorului sau a personajului principal , pentru a avea capacitatea de a citi printre rânduri . Compunerea ta nu ar trebui să înceapă cu acele formule ! Lasă-le pentru introducerea cuprinsului !! Eu merea procedez aşa!
De regulă , încep prin a spune că acea operă este epică şi redă sentimentele indirecte ale naratorului prin acţiuni, personaje , moduri de expunere . Apoi încep cuprinsul cu " Sunt de părere că acele gânduri generează un sentiment de melancolie (dacă e cazul) , autorul amintindu-şi cu amăgire de clipele frumoase ale vieţii , momente din trecut care mai pot fi văzute doar cu ochii minţii şi simţite numai prin fiori imaginari -este doar un exemplu) sau sentimente de veselie pentru că sunt trăite la extrem clipele vieţii etc .
în incheiere scriu concluzia desprinsă , aceea că din cadrul contextual am reuşit să-i înţeleg mentalitatea scriitorului şi tot ce vroia el să-şi expună erau doar nişte sentimente desprinse din lumea realului ..
