👤

Puteti sa imi facti o compunere in care sa inventati o naratiune despre un pui negru, care sa inceapa asa : Intr-o zi ,puiul negru privea de sub aripa mamei ulita pustie,marginita de tei infloriti . Dau coroana !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Răspuns :

Intr-o zi , puiul negru privea de sub aripa mamei ulita pustie , marginita de tei infloriti si se gandea . Se gandea la povestile mamei sale despre copiii care se jucau odata pe acea ulita . Ii povestea despre cum dansau ,se jucau si cantau si voia sa fie si el un copil frumos cu parul balai si cu ochii ca cerul de albastri . Voia sa fie un copil vioii si sa se joace toata ziua in caldura arzatoare a luni august , dar stia ca dorinta lui nu se putea implini . Somnul il cuprinse sub aripa calduroasa si protectoare a mamei sale si visa ceva de neimaginat . Visa ca era un copil frumos si ca se juca cu frati lui pe ulita plina de flori de tei . Cand se trezi acesta zambaret ii povesti mamei visul ce la avut si astepta cu nerabdare sa se faca dinou seara ca sa viseze dinou ca este un copil frumos
Intr-o zi , puiul privea, de sub aripa mamei, ulita  marginita de un tei abia inflorit.

Cineva stătea la colț și aștepta.

Timpul nu era nici o problemă, așa că așteptarea devenea o așchie

 sigură pentru deturnarea diacriticelor neordonate

 cotidianului  astrnigent, ce se întindea la marginile realității apetisante ,

năclăită de sudori veștede , ce îmbrăcau, perechi- perechi,

 entitățile efemere ale mucegaiurilor permanente.

Iar puiul aștepta, cu neobișnuită răbdare, strănutul Universului,

 pentru a se putea descotorosi de aripa mamei sale.