Didascaliile / indicațiile scenice ajuta la transpunerea textului în spectacol,la stabilirea jocului actorilor / decorului :" tunetele se întețesc" ," se rostogolește pe treptele tronului în brațele Mariei" .
Ele pot constitui si mijloace de caracterizare directa/indirecta a personajelor ,fiind uneori elemente de comunicare paraverbala. De ex. :" schimbând deodata tonul, umil si naiv" ,ceea ce sugerează firea maleabilă a personajului si supunerea sa.
