Răspuns :
Noaptea …
Cădea liniştea peste pădure ca o perdea moale. Larma vânătorilor si a câinilor se auzea tot mai departe. Căprioara fugea alungată de spaima de sunete ce păreau a o ajunge. Salturile ei erau mari şi întinse ca aripile îngerilor ce caută uşurarea a cuprinde.
Şi noaptea cobora parcă mai iute, şi liniştea se întindea, se întindea peste pădure, oameni şi fiare. Stelele păreau a fi ascunse, bolta era smoală fiartă, bolborosită de spaimă. Se săturase să vadă covor roşu de sânge şi trupuri căzute de poftă de mână deschisă spre căprioară.
Noaptea de smoală a ascuns fiare şi-a lăsat drum drept oamenilor spre a lor case din vale.
Liniştea, pacea, aripile de îngeri se simt cum coboară şi cuprind pământul, descătuşând cerul … Stelele scapăr, luna apare, fiarele adorm a uşurare. Pădurea şopteşte sub vântul molcom din noaptea plină de candeli. Doi ochi umezi se-aşază spre cer şi respiră odihnă. E căprioara întinsă de sunet de corn şi pasul de câine din seară.
Respiră uşor şi luna-i zâmbeşte, vântul o mângâie şi aripi de înger coboară a somn uşor ca dar de viaţă în noaptea cu candeli de stele.
Perdeaua moale aduce uitare şi pădurea adoarme, adoarme …
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile oferite v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu nerăbdare să vă revedem și nu uitați să ne salvați în lista de favorite!