ABERAŢIE, ABERAŢIIAberaţie, aberaţii s. f. 1. Abatere de la ceea ce este normal sau corect. 2. Ceea ce este inadmisibil; absurditate. [fr. aberration, lat. aberratio]ABCES, ABCESEAbces, abcese s. n. Acumulare de puroi cauzată de microbi sau paraziţi. [fr. abces]
ABAJUR, ABAJURURIAbajur, abajururi s. n. Dispozitiv de metal, de sticlă, de hârtie etc. care protejează ochii de lumina unei lămpi sau care îndreaptă razele într-o anumită direcţie.
ABDOMEN, ABDOMENEAbdomen, abdomene s. n. Parte a corpului, între torace şi bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii şi intestinele. [fr., lat. abdomen]
Abuza, abuzez vb. intranz. l. A folosi ceva în mod excesiv. 2. A comite nedreptăţi, incorectitudini, profitând de o anumită situaţie. [fr. abuser]
