Era într-o toamnă. Iepurele se ducea la iarmaroc, ca să cumpere nişte ciuboţele. El avea doar doi galbeni. Pe drum s-a întâlnit cu Ogarul, care avea şubă şi ciuboţele noi. Iepurele l-a întrebat cât a dat pe ciuboţele, ca să ştie un preţ. Ogarul i-a spus că doi galbeni.
Cei doi au pornit la drum împreună, până s-a înserat. De aceea au poposit la hanul Ursului. Ogarul a mâncat foarte mult, dar neavând bani, Iepurele a trebuit să dea cei doi galbeni ai săi, deşi el nu mâncase nimic. Când Ogarul a adormit, Iepurele nu putea dormi, de supărare. Cum îşi mai lua el ciuboţele? El a stat pe gânduri până la miezul nopţii, când i-a venit o idee... nu tocmai frumoasă...: s-a dus în camera Ogarului şi acolo, lângă sobă, a zărit ciuboțelele Ogarului... Atunci el a luat ciuboţelele, s-a încălţat cu ele şi a fugit!
