Pupăza din tei – Sătul să fie trezit în fiecare zi cu noaptea în cap,
Nică îi puse gând rău unei pupeze care era ceasornicul satului. Pasărea
avea ciubul într-un tei din curtea lui moș Andrei, unchiul băiatului.
Într-o zi, când mama îl trimise cu de mâncare la țiganii pe care-i aveau
la sapă, Nică se gândi să fure pupăza. Se urcă în copac, găsi scorbura
dar nu reuși să o prindă decât la întoarcere. Duse pupăza acasă și o
ascunse în pod. După ce apare mătușa Măriuca, supărată foc și îi spuse
Smarandei că Nică a furat pasărea, copilul, speriat, fuge cu pupăza la
târg. Acolo încearcă să o vândă, dar un moș cu vițica de funie a luat-o
și i-a dar drumul. Pasărea a zburat direct în teiul ei și a început să
cânte din nou. Băiatul, de frică să nu-l prindă tatăl său la târg, fugi
acasă și stătu cuminte toată ziua. După ce pupăza începu din nou să
cânte trezind oamenii dimineața, mama lui Nică face masă mare și o chemă
și pe mătușa Măriuca. Cele se împăcaseră iar Nică scăpă basma curată.
